Rezoluție privind propunerile Comitetului European al Regiunilor referitoare la programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2023

(2022/C 375/01)

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR,

având în vedere:

—	Protocolul de cooperare cu Comisia Europeană, din februarie 2012;

—	Rezoluția CoR privind Prioritățile Comitetului European al Regiunilor pentru perioada 2020-2025 (1);

—	raportul final al Conferinței privind viitorul Europei;

—	contribuțiile parlamentelor regionale cu competențe legislative primite în cadrul acordului de cooperare CoR-CALRE;

—	Rezoluția CoR privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei;

încurajează Comisia Europeană să desfășoare următoarele acțiuni prin programul său de lucru pentru 2023:

Viitorul Europei

1.

salută recomandările adoptate în sesiunea plenară a Conferinței privind viitorul Europei pentru o Uniune Europeană mai democratică, mai durabilă și mai echitabilă. CoR se angajează să contribuie la punerea în aplicare a raportului final, inclusiv la reformele instituționale necesare pentru a asigura o legătură puternică între cetățeni și reprezentanții lor aleși la toate nivelurile. CoR și-a prezentat propunerile privind eventualele modificări ale tratatelor și actualizări ale acordurilor interinstituționale într-o rezoluție separată;

2.

solicită ca programul de lucru al CE să includă inițiative concrete de punere în aplicare a acestor propuneri, în special în vederea elaborării unor metode participative bazate pe realitatea zonei și a impunerii acestora ca o componentă permanentă a procesului decizional al UE, cu respectarea competențelor legislative ale administrațiilor regionale;

3.

salută, prin urmare, propunerea Conferinței privind viitorul Europei care vizează crearea unui sistem de consilieri ai UE, propunere inițiată de CoR, ca modalitate de a reduce și mai mult distanța dintre instituțiile UE și cetățeni. CoR se angajează să pună în aplicare această propunere în cooperare cu Comisia, prin intermediul Rețelei europene a consilierilor locali și regionali și al proiectului „Construirea Europei împreună cu consilierii locali”. De asemenea, CoR recomandă o implicare cât mai largă a tinerilor politicieni și administratori locali în procesele legislative ale UE, inclusiv prin promovarea programului său „Tineri politicieni aleși” (YEP);

4.

solicită o mai bună implicare a tinerilor în procesele democratice și modalități structurate de implicare a tinerilor (de exemplu, consilii ale tinerilor) și consideră că educația civică este o condiție prealabilă esențială pentru capacitarea cetățenilor, permițându-le să participe la viața democratică în cunoștință de cauză și în mod activ. Solicită ca programul de lucru al CE să propună inițiative de elaborare a unei programe de învățământ la nivel european pentru educația civică, promovarea valorilor democratice europene, a gândirii critice, a competențelor digitale și a alfabetizării mediatice, în parteneriat cu autoritățile locale și regionale;

5.

îndeamnă Comisia Europeană să coordoneze o procedură rapidă menită să găsească o soluție satisfăcătoare și permanentă la problema crizei umanitare din Mediterana, axată în primul rând pe protejarea vieții migranților, dar și pe asigurarea respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale. CoR și autoritățile locale și regionale își declară maxima disponibilitate de a coopera în acest sens;

6.

invită Comisia să utilizeze sistematic grila de evaluare a subsidiarității atunci când prezintă propuneri legislative în domenii de politică care fac obiectul unor competențe partajate sau de coordonare;

Ucraina

7.

își reiterează solicitarea adresată Comisiei privind crearea unui „Instrument local al UE pentru refugiații ucraineni”, nu ca un nou fond, ci ca un instrument operațional și complementar de reducere a birocrației și de accelerare a accesului liderilor locali la fondurile actuale;

8.

subliniază că statele membre pot utiliza finanțarea Acțiunii de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE) pentru a elabora soluții adaptate pentru integrarea pe termen lung a persoanelor provenite dintr-un context de migrație, prin investiții în locuințe, educație, ocuparea forței de muncă, sănătate, incluziune socială și îngrijire sau alte servicii sociale. Refugiaților ar trebui să li se acorde sprijin de urgență indiferent de țara lor de origine;

9.

solicită Comisiei să prezinte o propunere de revizuire a Acțiunii de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE), să ia în considerare soluții pe termen scurt și mediu pentru autoritățile locale și regionale pentru a răspunde nevoilor financiare actuale legate de criza din Ucraina și solicită măsuri ferme de prevenire și combatere a traficului de ființe umane, precum și garanții pentru a asigura accesul refugiaților la asistență medicală și psihologică, precum și la drepturile în materie de sănătate sexuală și reproductivă; sprijină un „pachet privind protecția copilului” pentru copiii refugiați ucraineni și solicită măsuri speciale pentru protejarea refugiaților vulnerabili;

10.

în ceea ce privește punerea în aplicare a principiului numărului constant, conform căruia noile „sarcini” legislative pot fi introduse numai în măsura în care sunt eliminate „sarcinile” anterioare, reiterează că justificarea fundamentală a întregii legislații din comunitățile democratice este maximizarea beneficiilor nete pentru societate în ansamblu și că obiectivele legislative ale UE și standardele economice, sociale și de mediu ridicate trebuie menținute;

11.

salută activarea Directivei privind protecția temporară și subliniază că recunoașterea drepturilor la liberă circulație și a autonomiei refugiaților are drept rezultat pozitiv reducerea presiunii asupra sistemelor naționale de azil și asupra capacităților de primire în regiunile de frontieră. Cu toate acestea, CoR solicită Comisiei să reconsidere pertinența propunerii sale de regulament privind instrumentalizarea în domeniul migrației și azilului și definiția instrumentalizării în proiectul de Cod revizuit al frontierelor Schengen, deoarece acestea s-ar aplica și refugiaților ucraineni utilizați ca arme de regimul rus și, prin urmare, ar risca să intre în conflict direct cu Directiva privind protecția temporară;

12.

sprijină ferm crearea unui plan al UE de redresare pentru Ucraina pentru relansarea economiei acestei țări, reconstrucția infrastructurii sale distruse și sprijinul acordat pentru a urma calea reformelor democratice ale instituțiilor și serviciilor sale publice. În acest context, CoR va institui o Alianță a orașelor și regiunilor pentru reconstrucția Ucrainei, care va reuni autoritățile locale și regionale din Europa și din Ucraina, cu scopul de a conferi autonomiei un rol central în planificarea strategică pentru reconstrucție, de a continua punerea în aplicare a procesului de descentralizare și a guvernanței pe mai multe niveluri în Ucraina și de a îmbunătăți buna guvernanță locală și regională. CoR reiterează, de asemenea, apelul autorităților locale și regionale din Ucraina și UE de a revitaliza sau de a stabili parteneriate și înfrățiri între orașe și regiuni, ca o componentă a procesului de reconstrucție. CoR este în favoarea unor măsuri de atenuare a consecințelor sociale și economice pe termen lung asupra regiunilor și orașelor din UE ale războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei;

13.

subliniază că măsurile corective adoptate în cadrul procedurilor statelor membre privind dezechilibrele macroeconomice au efecte mai puternice în unele regiuni, precum cele identificate la articolul 349 din TFUE, care au un grad ridicat de sensibilitate economică și socială la șocurile exogene și la politicile economice restrictive;

Redresare și coeziune

14.

consideră că, dacă clauza derogatorie din Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) ar fi dezactivată în contextul actual al unei crize energetice, al instabilității geopolitice și al redresării în urma pandemiei de COVID-19, impactul economic, social și ecologic ar putea fi semnificativ. Solicită, prin urmare, ca clauza derogatorie generală să rămână activă până la instituirea unui cadru revizuit de guvernanță economică. CoR sprijină și solicitarea CoFE de reformare a semestrului european, în vederea creșterii legitimității democratice a acestuia și a implicării autorităților locale și regionale prin intermediul unui „cod de conduită”, după modelul Codului de conduită pentru parteneriat în cadrul fondurilor structurale;

15.

întrucât punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR) este în curs de desfășurare, invită Comisia să se asigure că autoritățile locale și regionale sunt pe deplin implicate în procesul decizional, în programare și în punerea în aplicare a acestora, pentru a atenua riscurile care decurg din lipsa de coordonare cu alte surse de finanțare, inclusiv cele consacrate coeziunii, și să consolideze coerența și sinergiile cu strategiile de dezvoltare locală, ambele aspecte fiind esențiale pentru atingerea obiectivelor Mecanismului de redresare și reziliență (MRR);

16.

subliniază că potențialul unei politici europene de coeziune joacă un rol decisiv în reducerea la minimum a dezechilibrelor teritoriale ale activităților economice – în special ale celor cu o valoare adăugată mai mare –, precum și în distribuirea regională mai echitabilă a veniturilor europene, pe care piața internă și globalizarea nu le garantează în sine. Prin urmare, acest aspect trebuie să rămână printre ideile esențiale ale reflecției;

17.

sprijină ferm principiul de „a nu aduce prejudicii coeziunii” prezentat în cel de al 8-lea raport privind coeziunea, subliniind că coeziunea este o valoare generală a UE, și sugerează începerea timpurie a unui proces de reflecție aprofundată cu privire la provocările pe termen lung pentru coeziune și la modul în care politica de coeziune și alte politici ale UE le pot aborda; în acest sens, sprijină Comisia în instituirea analizei din perspectiva mediului rural, în cadrul unei contribuții mai bune a tuturor politicilor la coeziunea din zonele rurale, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre și la nivel subnațional;

18.

solicită ca evaluarea din 2023 a viziunii pe termen lung pentru zonele rurale ale UE 2040 să stea la baza elaborării de propuneri concrete însoțite de resurse, instrumente financiare și obiective cantitative și să ia în considerare impactul războiului din Ucraina asupra zonelor rurale; solicită adoptarea unei agende rurale europene orientate spre viitor, care să sprijine agricultura și producția locală, să îmbunătățească integrarea urban-rural, să țină seama de realitatea regiunilor afectate de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, să consolideze reziliența alimentară și să ducă la o revitalizare durabilă a comunităților rurale și a zonelor periferice;

19.

invită Comisia Europeană să-și intensifice eforturile de comunicare cu privire la politicile europene în zonele rurale, care se simt ținute la distanță de procesele de dezbatere și adesea nu cunosc canalele de participare pe care instituțiile le pun la dispoziție;

20.

invită Comisia Europeană să pună în practică, în toate domeniile sale de aplicare și în profunzime, noua strategie pentru regiunile ultraperiferice ale Uniunii, care au fost și continuă să fie afectate în mod deosebit de pandemie și care sunt, de asemenea, în cea mai mare parte vulnerabile la criza internațională generată de războiul din Ucraina;

21.

este de acord cu Conferința adunărilor legislative regionale europene (CALRE) și cu Parlamentul European în privința faptului că caracteristicile demografice specifice, nevoile și provocările cu care se confruntă regiunile periferice și insulare, inclusiv arhipelagurile și regiunile ultraperiferice, necesită un sprijin specific și țintit din partea UE, de exemplu pentru tranziția verde și cea digitală, inclusiv programe de cercetare și de investiții axate pe potențialul acestor regiuni în domeniul energiei din surse regenerabile, al agriculturii și pescuitului sustenabile, al protecției marine și a biodiversității, precum și reducerea multiplelor handicapuri structurale și permanente cu care se confruntă aceste teritorii ale Uniunii Europene, cum ar fi, de exemplu, dificultățile cu care se confruntă aceste regiuni în ceea ce privește reducerea amprentei de CO2;

22.

este de acord cu propunerea Parlamentului European de a promova Pactul insulelor și o agendă a Uniunii Europene pentru insule, cu participarea principalelor părți interesate, și anume a autorităților naționale, regionale și locale, a operatorilor economici și sociali, a societății civile, a mediului academic și a organizațiilor neguvernamentale, după modelul Pactului urban și al viitorului Pact rural; invită Comisia să realizeze un studiu privind situația diversă a teritoriilor insulare ale Uniunii Europene;

23.

invită Comisia Europeană să inițieze elaborarea actelor legislative necesare pentru punerea în aplicare a noii strategii pentru regiunile ultraperiferice: „Punerea oamenilor pe primul loc, asigurarea creșterii durabile și favorabile incluziunii, deblocarea potențialului regiunilor ultraperiferice ale UE”, ceea ce reflectă angajamentul nestrămutat al Comisiei față de aceste regiuni, prin abordări bazate pe realitatea zonei și sprijin adaptat, în conformitate cu tratatul;

24.

subliniază că orașele mici și satele pot juca un rol vital în conceperea și punerea în aplicare a proceselor de dezvoltare teritorială integrată și solicită Comisiei Europene să promoveze rolul lor în ITI și DLRC și alte instrumente teritoriale care sprijină inițiative ale statelor membre, prin crearea unei rețele de sprijin consultativ în cadrul politicii de coeziune pentru a încuraja utilizarea acestora, în special în zonele urbane mici care joacă rolul de centre regionale și să garanteze că guvernele naționale vor sprijini toate inițiativele ITI și DLRC, în special regiunile care au cea mai mare nevoie de ele, cum ar fi regiunile mai puțin dezvoltate și cele care au rămas în urmă în dezvoltarea locală;

25.

consideră că multiplele crize cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană accentuează necesitatea de a menține ritmul punerii în aplicare a Pactului verde european și de a-i da un nou impuls legislativ în 2023 și salută, prin urmare, faptul că, astfel cum reiese din primul raport anual privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, s-a depășit cota minimă de 37 % din fondurile Mecanismului de redresare și reziliență alocate tranziției verzi.

Tranziția verde și sustenabilitatea

26.

invită Comisia Europeană să colaboreze cu autoritățile locale și regionale în ceea ce privește punerea în aplicare a inițiativelor care decurg din Pactul climatic de la Glasgow și din viitoarele concluzii ale COP27 și să sprijine colaborarea pe mai multe niveluri și contribuțiile stabilite la nivel local; invită Comisia Europeană să recunoască rolul autorităților locale și regionale în realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și în diplomația subnațională în domeniul climei; solicită unirea eforturilor într-un cadru global ambițios pentru biodiversitate pentru perioada de după 2020, pentru a garanta că viziunea comună „a trăi în armonie cu natura” este realizată până în 2050;

27.

este preocupat de faptul că progresele înregistrate în promovarea adaptării la schimbările climatice au încetinit în comparație cu ambițiile ridicate anunțate în noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice și, de asemenea, cu ambițiile globale sporite, evidențiate în apelul CCONUSC la un obiectiv global privind adaptarea la schimbările climatice;

28.

invită Comisia să integreze în mod sistematic principiul suficienței energetice în cadrul legislativ al UE, promovând acțiuni sistematice de economisire a energiei, să însoțească și să accelereze tranziția către o energie curată, regenerabilă, la un preț accesibil și sigură și solicită Comisiei și colegiuitorilor să depună eforturi pentru un cadru legislativ solid pentru evaluarea și combaterea sărăciei energetice și în materie de mobilitate; solicită să fie inclus în Grupul de coordonare privind sărăcia energetică și consumatorii vulnerabili; subliniază că comunitățile de energie regenerabilă reprezintă un instrument cheie pentru promovarea utilizării pe scară largă a surselor de energie regenerabilă și pentru realizarea unui sistem energetic descentralizat și sigur; invită Comisia și statele membre să colaboreze cu autoritățile regionale pentru a elimina barierele care le împiedică să se dezvolte și să furnizeze stimulente suplimentare, precum și pentru a sprijini investițiile necesare în acest proces; subliniază, în acest sens, că nu ar trebui uitate regiunile în care tranziția energetică va fi mai costisitoare din cauza izolării lor energetice, cum sunt insulele și regiunile ultraperiferice;

29.

invită Comisia să elaboreze un cadru legislativ permanent al Pactului verde, care să integreze mai bine ODD și să includă în mod structural autoritățile locale și regionale într-o revizuire aprofundată a Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice;

30.

invită Comisia să sprijine în continuare activitatea Convenției europene a primarilor, precum și inițiative precum misiunea UE pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic, ca instrument esențial pentru punerea în aplicare a Pactului verde european în orașele și regiunile din întreaga UE și pentru a ajuta autoritățile locale și regionale să îndeplinească obiectivele de adaptare;

31.

invită Comisia să lucreze, în cooperare cu statele membre, la un cadru de finanțare și sprijin pentru a stimula punerea în aplicare a obiectivelor de renovare a clădirilor publice de la nivel subnațional, în vederea asigurării fezabilității acestor standarde, astfel cum se propune în Directiva privind eficiența energetică; în acest sens, reamintește importanța asigurării unei finanțări directe pentru autoritățile locale și regionale pentru măsurile de eficiență energetică, precum și a suplimentării orientărilor și sprijinului acordat, în special pentru renovarea clădirilor istorice;

32.

se angajează să continue cooperarea în cadrul Platformei părților interesate privind reducerea la zero a poluării, promovând o abordare bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri pentru planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, inclusiv monitorizarea și, într-o etapă ulterioară, crearea unui tablou de bord al performanțelor ecologice ale regiunilor UE;

33.

sprijină desemnarea unui An european al orașelor mai verzi și își exprimă disponibilitatea de a se implica activ în această inițiativă;

34.

sprijină o abordare holistică a politicilor de mediu bazată pe realitatea zonei și orientată spre zonă și își reiterează apelul pentru o lege a oceanelor, în același spirit ca și Legea climei;

35.

solicită să se pună un accent mai mare pe lanțurile valorice agroalimentare scurte și să se recunoască diversitatea sistemelor de producție din Europa, inclusiv a sistemelor de producție alternative, menite să promoveze formele locale și regionale de producție, prelucrare și comercializare pentru a consolida autonomia alimentară locală și regională; solicită un sprijin mai consistent pentru proiectele locale colective care implică entități din sectorul prelucrării, autorități locale, ferme, exploatații forestiere, comercianți, cooperative, asociații ale producătorilor locali și consumatori locali pentru a dezvolta o ofertă alimentară locală;

36.

subliniază necesitatea de a elabora măsuri prin sprijin economic pe termen scurt și mediu și politici sociale structurale menite să faciliteze accesul la un sistem alimentar mai sustenabil și mai sănătos pentru grupurile cele mai vulnerabile, contribuind astfel la combaterea obezității și a malnutriției, printre altele prin elaborarea unui plan de acțiune al UE privind obezitatea infantilă pentru perioada de după 2020;

37.

solicită un sistem eficace de guvernanță pe mai multe niveluri, care să combine misiunile europene cu strategiile de dezvoltare locală și regională, cu măsurile de redresare în urma pandemiei de COVID-19 și cu finanțarea inovării prin intermediul fondurilor structurale, pentru ca UE să devină mai ecologică, mai sănătoasă, mai favorabilă incluziunii și mai rezilientă;

38.

sprijină călduros recenta acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională pentru combinarea conceptului de specializare inteligentă cu abordarea bazată pe misiuni a tranziției verzi și a celei digitale; sugerează ca UE să ofere sprijin suplimentar pentru promovarea misiunilor teritoriale, precum și a ecosistemelor locale de inovare prin intermediul centrelor SEC, astfel încât acestea să poată juca un rol activ în Spațiul european de cercetare și în eliminarea decalajului în materie de inovare din UE;

39.

subliniază că noul Bauhaus european poate fi pus în aplicare numai printr-o guvernanță pe mai multe niveluri și printr-o abordare bazată pe realitatea zonei, concepută ca o rețea interconectată de centre regionale sau locale, și nu doar ca un avanpost geografic unic; își reiterează propunerea privind un sistem de vouchere ușor de utilizat care să ofere sprijin practic orașelor și regiunilor pentru implicarea în comunitatea noului Bauhaus european;

40.

se așteaptă ca Comisia să integreze în continuare dimensiunea de gen în procesele sale politice, în special prin prezentarea unei metodologii de evaluare a impactului de gen al programelor UE;

41.

recunoaște pe deplin necesitatea unor acțiuni decisive pentru a atinge obiectivele climatice ale UE în sectorul transporturilor. Consideră că toate modurile de transport trebuie să devină mai durabile, iar transportul rutier trebuie să reducă emisiile printr-o combinație de combustibili alternativi sustenabili pe termen lung și vehicule cu emisii zero. De asemenea, este important să se țină seama de întregul ciclu de viață, astfel încât să se reducă la minimum emisiile de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului circuit dintre puțul de extracție și autoturisme („from well to wheel”), nu doar la țeava de eșapament. Având în vedere transformarea substanțială necesară a sectorului autovehiculelor în toate regiunile pentru a garanta că nicio regiune nu este lăsată în urmă, îndeamnă Comisia să abordeze impactul unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete, prin intermediul unui mecanism european de sprijinire a unei tranziții juste și echitabile din punct de vedere social pentru regiunile europene din industria autovehiculelor și a componentelor pentru autovehicule;

Tranziția digitală și industria

42.

încurajează puternic diseminarea rezultatelor cercetării și a celor mai bune practici în rândul actorilor locali din domeniul inovării – în special prin inițiative precum Platforma pentru schimbul de cunoștințe (PSC) și proiectul „Știința întâlnește regiunile”, precum și prin activitățile în curs ale Institutului European de Tehnologie și ale Consiliului European pentru Inovare, care vizează în principal întreprinderile nou-înființate și întreprinderile cu potențial ridicat de creștere din regiunile Europei;

43.

salută activitatea desfășurată de Comisie în cadrul mișcării „Join, Boost, Sustain” (Participă, încurajează, susține) și își exprimă disponibilitatea de a-și continua activitățile de specialitate privind indicatorii digitali locali și regionali și de a sprijini Comisia Europeană în a pune la dispoziția orașelor și comunelor instrumentele adecvate pentru evaluarea transformării digitale;

44.

în contextul avizului CoR pe tema „Coeziunea digitală”, invită Comisia să colaboreze cu CoR și cu asociațiile teritoriale cu privire la: 1. modul de identificare și monitorizare a decalajelor digitale din ce în ce mai mari; 2. modul în care Uniunea poate deveni mai unită din punct de vedere digital; și 3. modul de punere în aplicare a recomandărilor privind transformarea digitală prezentate de CoR și de Conferința privind viitorul Europei;

45.

salută propunerea Comisiei referitoare la Legea privind datele și așteaptă cu interes să primească un proiect de regulament referitor la Legea privind strategia de interoperabilitate, care ar trebui să faciliteze schimbul corect și echitabil de date, în special între autoritățile publice de la diferite niveluri și între entitățile private, și care să consolideze încrederea între întreprinderile private și autoritățile publice;

46.

așteaptă cu interes publicarea unei noi inițiative legislative pentru a crea un instrument de urgență al pieței unice și salută anunțul Comisiei potrivit căruia instrumentul va avea ca obiectiv consolidarea guvernanței europene a pieței unice în perioade de criză, pentru a anticipa și a preveni perturbările, și solicită ca toți actorii relevanți, inclusiv autoritățile locale și regionale, să fie implicați în mecanismele de pregătire și răspuns în situații de criză;

47.

subliniază importanța unei strategii industriale mai coordonate din punct de vedere politic și la scară mai largă, pentru a nu exclude regiunile mai îndepărtate, caracterizate de lipsa factorilor de localizare industrială și diversificarea scăzută a structurilor lor economice, dar care au potențialul de a înființa societăți de servicii complementare întreprinderilor industriale pe care strategia europeană urmărește să le relocalizeze pe teritoriul UE;

48.

își reiterează recomandarea adresată Comisiei, de a asigura o legătură mai strânsă a viitoarei sale politici industriale cu evoluțiile viitoare și de a ține seama de experiențele ecosistemelor regionale competitive, de importanța tehnologiilor generice esențiale și de nevoia de a găsi un echilibru între competitivitate și autonomia strategică deschisă;

49.

sugerează Comisiei Europene să îmbunătățească și să consolideze relația dintre politica de coeziune și componenta privind ajutoarele de stat din cadrul politicii în domeniul concurenței, permițând ca REACT-EU să utilizeze cofinanțarea acțiunilor puse în aplicare în temeiul Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat în vederea sprijinirii economiei în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei;

Cooperarea transfrontalieră și mobilitatea

50.

constată că obstacolele juridice și administrative împiedică în continuare dezvoltarea regiunilor frontaliere europene și invită Comisia să propună un instrument de coordonare între statele membre în cursul transpunerii directivelor UE pentru a preveni crearea de noi obstacole juridice la frontiere; invită, de asemenea, Comisia să redeschidă dialogul cu Consiliul cu privire la propunerea de regulament MTFE sau să propună un instrument alternativ care să permită regiunilor europene de frontieră să găsească în mod eficient soluții la obstacolele cu care se confruntă;

51.

invită Comisia Europeană să prezinte o propunere pentru a asigura menținerea cooperării transfrontaliere terestre și maritime în cazul unei crize la nivelul UE sau la nivel regional și să acorde finanțare adecvată proiectelor de dezvoltare a conectivității transfrontaliere și a intermodalității. Mecanismul Conectarea Europei ar trebui să includă întotdeauna cereri de propuneri specifice pentru remedierea legăturilor transfrontaliere lipsă, iar INTERREG ar trebui să își sporească participarea la finanțarea unor soluții la blocajele din sectorul transporturilor. Ar trebui, de asemenea, să se ofere finanțare pentru proiecte transfrontaliere prin investiții durabile și pe termen lung prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI) și al băncilor și instituțiilor naționale de promovare;

52.

salută consultarea publică inițiată de Comisia Europeană pe tema „Exodul creierelor – atenuarea provocărilor asociate declinului demografic” și își reiterează apelul ca diferite tipuri de răspunsuri să fie identificate și puse în aplicare pentru fiecare subcomponentă a fenomenului exodului creierelor – atragerea creierelor, irosirea inteligenței, circulația creierelor și reîntoarcerea acestora, precum și migrația forței de muncă calificate;

53.

salută revizuirea ambițioasă a orientărilor pentru dezvoltarea rețelelor transeuropene de transport (TEN-T), în special o mai bună integrare a nodurilor urbane în rețeaua pe distanțe lungi, precum și o mai bună guvernanță a coridoarelor europene. Cu toate acestea, implementarea infrastructurii în conformitate cu termenele pentru fiecare nivel al rețelei va necesita un efort financiar substanțial la nivel european, național și regional. Pentru a garanta continuitatea și disponibilitatea finanțării, CoR încurajează începerea discuțiilor privind următorul Mecanism pentru interconectarea Europei (MIE 3);

54.

salută propunerea Comisiei privind noul cadru pentru mobilitatea urbană, solicitând totodată să se pună un accent mai mare pe promovarea mobilității active și a transportului public. Este necesar să se abordeze lacunele semnificative de finanțare cu care se confruntă autoritățile locale și regionale din zonele urbane și periurbane, precum și să se asigure caracterul incluziv al transporturilor pentru regiunile rurale, pentru a atinge obiectivele de decarbonizare ale UE;

Protecția socială, educația și tineretul

55.

reafirmă necesitatea de a-i implica în continuare pe tineri în procesele democratice și în deciziile de la toate nivelurile de guvernanță și subliniază că, prin integrarea tineretului în toate domeniile de politică relevante, UE ar asigura o temelie solidă pentru Anul european al tineretului 2022;

56.

subliniază necesitatea de a facilita accesul la protecție socială, la locuințe la un preț accesibil și sustenabile pentru toți – și nu în ultimul rând pentru tineri –, inclusiv prin finanțare din partea UE, și de a combate locurile de muncă precare pentru tineri, ca răspuns la situația tot mai gravă cu care se confruntă tinerii din Europa în urma pandemiei de COVID-19;

57.

îndeamnă Comisia Europeană să propună un cadru de reglementare al UE pentru a pune capăt stagiilor neremunerate;

58.

solicită Comisiei Europene să stabilească o agendă europeană privind locuințele, care să abordeze în mod eficient provocările și oportunitățile cu care se confruntă sectorul locuințelor, prin punerea efectivă în aplicare a strategiei „Valul de renovări ale clădirilor”; solicită, prin urmare, o derogare pentru investițiile pe termen lung în domeniul locuințelor de la a fi considerate cheltuieli structurale naționale sau echivalente, astfel cum sunt definite în PSC;

59.

invită Comisia să își actualizeze recomandarea adresată Consiliului din 2011 privind politicile preventive de reducere a părăsirii timpurii a școlii, în contextul provocărilor societale majore din ultimii ani;

60.

subliniază că trebuie îmbunătățită urgent educația digitală, ca obiectiv strategic fundamental pentru un proces de predare și învățare de înaltă calitate în era digitală. Stăpânirea competențelor digitale le va oferi cetățenilor noștri în prezent și în viitor posibilitatea de a face față cu mai mare succes celei de-a patra revoluții industriale actuale (revoluția digitală) și celei de a cincea revoluții viitoare (industria 5.0);

61.

reiterează necesitatea de a asigura punerea în aplicare deplină a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor sale principale relevante pentru 2030; în acest sens, îndeamnă Comisia să prezinte o strategie europeană cuprinzătoare de combatere a sărăciei, care să prevadă, de asemenea, mecanisme eficiente de monitorizare și de colectare a datelor, inclusiv la nivel subnațional;

62.

solicită ca autoritățile locale și regionale să fie implicate în elaborarea și punerea în aplicare a propunerilor privind instituirea unor piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii și a unor politici sociale mai puternice;

Sănătatea, protecția civilă și turismul

63.

sprijină fără rezerve recomandarea Conferinței privind viitorul Europei referitoare la consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate din Europa și reamintește că gestionarea acestora este descentralizată în două treimi din statele membre, ceea ce face din regiuni un partener esențial în discutarea și punerea în aplicare a oricăror noi politici menite să reducă dependența UE de furnizorii străini de medicamente, să coordoneze cercetarea și finanțarea, să accelereze constituirea de stocuri strategice, să consolideze producția și să analizeze vulnerabilitatea sistemelor de sănătate; în acest sens, invită Comisia să reflecteze la o nouă legislație, similară Legii europene privind cipurile, pentru a spori independența UE în domeniul substanțelor active, al medicamentelor preparate și al tuturor tipurilor de consumabile medicale;

64.

se așteaptă ca Comisia să prezinte propuneri concrete de punere în aplicare a recomandărilor CoR referitoare la elaborarea Directivei privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, astfel încât să fie mai ușor de utilizat de către pacienți, cadrele medicale, asiguratorii de sănătate și autoritățile publice; solicită, în special, mai multe orientări și sprijin mai activ (logistic, juridic și financiar) pentru regiunile de frontieră implicate (sau care intenționează să se implice) în cooperarea transfrontalieră în domeniul asistenței medicale;

65.

se așteaptă ca, în cadrul viitoarei revizuiri a legislației farmaceutice, Comisia să propună măsuri pentru a se asigura că toți pacienții au acces în timp util la medicamente la prețuri accesibile, esențiale și inovatoare, indiferent de locul în care trăiesc, și pentru a aborda cauzele profunde ale penuriei de medicamente;

66.

reiterează necesitatea unui plan clar pentru un angajament pe termen lung și pentru consolidarea financiară în ce privește Mecanismul UE de protecție civilă și instrumentele acestuia, atât în legătură cu prevenirea și pregătirea pentru dezastre, cât și cu capacitatea colectivă de răspuns la situații de urgență, în special în perspectiva unor dezastre mai complexe și mai frecvente; este pregătit să contribuie la activitatea Rețelei europene de cunoștințe în materie de protecție civilă cu expertiză regională și locală în gestionarea dezastrelor;

67.

continuă să solicite o nouă strategie pentru turismul european și solicită Comisiei să prezinte în fine o Agendă europeană pentru turism 2030-2050 pentru a sprijini dubla tranziție (verde și digitală) a destinațiilor turistice europene, în special a regiunilor ultraperiferice, stimulând competitivitatea acestora și facilitând atât redresarea economiei și a ocupării forței de muncă în turism, cât și relansarea rezilientă a activităților și exercitarea dreptului la un turism sigur și complet de către cetățenii Uniunii Europene;

Cooperarea externă

68.

se așteaptă ca Comisia să dea curs solicitării CoR de a aprofunda mai mult relația teritorială dintre Regatul Unit și UE și să ia în considerare modalități și mijloace de a asocia în mod structural, prin intermediul CoR, autoritățile locale și regionale la parteneriatul cu Regatul Unit și la cadrul instituțional al Acordului comercial și de cooperare (ACC). Pe lângă Acordul comercial și de cooperare, CoR subliniază că relația dintre UE și Regatul Unit ar trebui, de asemenea, să beneficieze de perspectivele încă neexploatate de cooperare între autoritățile locale și regionale din UE și din Regatul Unit în ceea ce privește implicarea în comun în abordarea provocărilor comune, cum ar fi gestionarea sustenabilă a Mării Nordului, a Canalului Mânecii și a Mării Irlandei sau punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel local și regional;

69.

invită Comisia ca, atunci când elaborează legislație în domeniul turismului, să țină seama de constrângerile suplimentare ale regiunilor ultraperiferice, deoarece dezvoltarea economică, socială și culturală a acestor regiuni depinde în mare măsură de turism; avertizează, în acest context, că trebuie asigurată o finanțare adecvată pentru a garanta accesibilitatea regiunilor ultraperiferice și tranziția climatică și digitală în aceste regiuni;

70.

propune un cadru pentru ca acțiunile de la nivel subnațional să fie luate în considerare în mod oficial în cadrul procesului CCONUSC și al guvernanței ulterioare a UE în domeniul climei;

71.

invită Comisia să recunoască rolul pe care îl pot juca autoritățile locale și regionale în contribuția la pace și prosperitate în țările terțe, prin inițiative precum Inițiativa de la Nicosia;

72.

salută avizele Comisiei Europene privind candidaturile Ucrainei, Georgiei și Moldovei la aderarea la UE și salută decizia ulterioară a Consiliului European de a acorda Ucrainei și Moldovei statutul de țară candidată și de a recunoaște perspectiva europeană pentru Georgia; în acest context, invită Comisia să efectueze o revizuire a inițiativei Parteneriatului estic și o analiză aprofundată a relațiilor cu țările din Parteneriatul estic, cu un accent mai puternic pe eforturile lor de integrare europeană;

73.

își exprimă sprijinul pentru aderarea la UE a tuturor țărilor din Balcanii de Vest, cu condiția ca ele să îndeplinească toate criteriile de aderare; subliniază importanța transmiterii de semnale pozitive țărilor din Balcanii de Vest, pentru a le modela angajamentul față de procesul de aderare la UE – care, din păcate, se prelungește;

74.

îi încredințează președintelui său mandatul de a transmite prezenta rezoluție instituțiilor UE și președințiilor Consiliului UE.

---

(1)  COR-2020-01392-00-00-RES-TRA.